IPB

Welcome Guest ( Log In | Register )


6 Pages V   1 2 3 > » 

Catar
Posted on: May 16 2012, 12:28 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


Rog moderatorii să nu se supere pe mine şi să mute unde eventual îi e locul acestui topic, dar m-am gandit ca poate merita sa stiti ce a aparut in Revista 22 sub titlul "Plagiatori la noi si la altii" - urmatorul paragraf mi-a atras atentia si aproape m-a socat pentru ca mi se parea incredibil: S. Bacchiochi plagiat de un teolog ortodox roman:

"Plagiatul apare şi în cazul lui Justinian Cârstoiu, protos. conf. dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“, Universitatea din Bucureşti, semnalat de Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR), care aduce dovezi în cazul a două lucrări plagiate de
Cârstoiu. Prima lucrare copiată este semnată de S. Lupaşcu, Grotele de la Khirbet Qumran ca spaţii religioase. Hamoreh litsedakah, 2001, iar a doua este a lui S. Bacchiocchi, Christian Dress and Adornment, 1995. Ambele lucrări plagiate de Cârstoiu au fost publicate în revista Patriarhiei Române, Biserica Ortodoxă Română, în 2007. Nimeni nu s-a sesizat asupra acestui caz."

Poate ca asta poate fi transformat intr-un bun argument evanghelistic.

  Forum: Intrebari "pacatoase" · Post Preview: #14733 · Replies: 2 · Views: 4,383

Catar
Posted on: Dec 28 2010, 08:11 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


Nu prea am avut timp sa intru pe forum in acest sfarsit de an, asa ca am descoperit tarziu aceasta frumusete de topic. Cu vreun craciun sau doua in urma, am salvat un documentar (cred ca era elaborat de BBC) despre istoria colindelor. Cu siguranta nu se ocupa de colindele in BAZS, dar din cate am inteles, problema asta a obsedat si alte biserici, care se pare că mai degraba le-au condamnat decat sa le incurajeze. Daca am sa-l gasesc (ceea ce nu se va intampla prea curand) poate am sa revin aici si sa-l fac cumva disponibil.
  Forum: Criza AZS · Post Preview: #11597 · Replies: 35 · Views: 17,400

Catar
Posted on: Dec 28 2010, 12:38 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (study_nature @ Dec 27 2010, 07:14 PM) *
Incep in forta cu un fragment dintr-un articol publicat anul trecut in The American Journal of Medicine si ii provoc pe cei care sunt fani ai homeopatiei sa ofere contraargumente solide:



{Bibliografia o gasiti urmand link-ul indicat la inceput.}

LE: Topicul si postarea aceasta vin si ca o implinire a promisiunii mele facute aici.


După un dialog privat prin e-mail, am decis să răspund parţial provocării lui Study, dar aş începe prin a afirma onest că nu sunt un fan al homeopatiei, dimpotrivă, o consider o practică medicală neştiinţifică. Sunt însă câteva lucruri cu care nu sunt întru totul de acord în acel articol şi care merită nuanţare.

1. "We should start from the premise that homeopathy cannot work and that positive evidence reflects publication bias or design flaws until proved otherwise." Cred că această afirmaţie încalcă un principiu al investigaţiei ştiinţifice care în limba engleză este rezumat în cuvântul "equipoise" şi care înseamnă o atitudine ambivalentă. A adopta apriori o poziţie exclude investigaţia cu adevărat ştiinţifică şi rezultatele le vedem în numeroasele contexte în care este implicată religia. Pe de o parte, omul religios tinde să respingă date ştiinţifice pentru că adoptă anumite texte religioase ca având valoare istorică; pe de altă parte, omul ateu respinge orice text religios pentru că aprioric exclude existenţa unui Dumnezeu. Între ei, există adevăratul om de ştiinţă (o etichetă ar putea fi cea de agnostic, deşi termenul este susceptibil de înţelesuri diferite) care este pregătit să nu excludă existenţa lui Dumnezeu în univers, fără a-şi limita orizontul la textul sacru privit ca un text ştiinţific. Aşadar, cred că un demers ştiinţific ar trebui să pornească de la premisa că nu ştim dacă homeopatia este eficace sau nu. Putem să mai spunem că există un corp destul de larg de argumente care sugerează că nu este eficace, şi că există şi unele dovezi (mai subţiri) care sugerează contrariul. Rămâne ca în acest context, să evaluăm sine ira et studio fiecare set de date sau fapte.

2. Cred că este injustă referirea la "memoria apei", întrucât mulţi teoreticieni ai homeopatiei recunosc că această teorie este perimată şi mai mult, că este legată de o tristă istorie de fraudă ştiinţifică. Teoriile actuale pun accentul pe informaţie ca o alternativă la substanţă, în sensul că diluţiile seriale pot conduce la anumite modificări informaţionale în sistemul fizico-chimic pe care îl reprezintă medicamentul homeopat. Am învăţat când eram student şi unele teorii referitoare la nişte clusteri moleculari, care erau oarecum înrudiţi cu teoria "memoriei apei", dar nu coincid cu aceasta.

3. Referitor la valoarea studiilor clinice controlate, randomizate, ca standard de aur în domeniul dovezilor clinice, cred că nu ar trebui să o impunem aprioric, deşi sunt un adept pasionat al acestei abordări. Cunosc un medic care în urmă cu 7-8 ani făcuse o religie din EMB, înţeleasă astfel. În urmă cu 1-2 ani mi-a spus că şi-a pierdut în bună măsură încrederea în această religie. Un supliment alimentar care în studii clinice nu s-a dovedit mai bun decât placebo îi e foarte de folos la pacienţii lui: pacienţii îi spun că se simt bine, şi nu înţelege de ce ar trebui să nu li-l recomande (poate să fie efectul placebo, dar câtă vreme funcţionează, pentru el este OK). Dincolo de această anecdotă, ştim cu toţi că există numeroase probleme cu studiul clinic controlat, randomizat, în special în ce priveşte reprezentativitatea eşantionului investigat. Dorinţa de a controla confounding-ul şi precauţiile etice conduc la atâtea restricţii în criteriile de includere/excludere, încât populaţia (mai precis eşantionul) din studiu este complet diferită de cea din lumea reală. În cazul homeopatiei, principiile (foarte medievale) de terapie fac ca aceasta să fie foarte individualizată, ceea ce face foarte dificilă ideea de randomizare.

Există, evident, date care sugerează că homeopatia funcţionează la unii pacienţi. Că este sau nu implicat un mecanism farmacologic sau unul psihic (efectul placebo), ar trebui să ne lase indiferenţi. Important este că la un anumit pacient, medicamentul respectiv funcţionează. Ştiu o persoană la fel de critică faţă de homeopatie ca şi mine, care mi-a povestit cu ceva vreme în urmă vreo 2-3 cazuri pe care medicina alopată nu reuşise să le tratze (unul era o alergie foarte nesuferită la unul sau doi copii de până în 3 ani) şi care cu nişte pilule homeopate s-ar fi vindecat. Persoana nu crede în homeopatie, dar se întreba sincer cum e posibil.

În loc de încheiere, la rubrica ştiaţi că....? Ştiaţi că EGW a fost categoric împotriva homeopatiei în care cred că vedea ceva ocult? Dacă e nevoie, pot să caut citatele, le-am parcurs cu vreo zece ani în urmă. Iar pentru unii, EGW tranşează tot.
  Forum: Marturii pentru comunitate dinspre stiinte · Post Preview: #11587 · Replies: 20 · Views: 33,749

Catar
Posted on: Dec 2 2010, 07:33 AM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (study_nature @ Nov 30 2010, 03:01 PM) *
Bine-ati revenit, Catar si FR!
V-am simtit lipsa. smile.gif

Desi mi se pare si mie subreda structura teologica si culturala AZS, le dau dreptate lui Catar si acelui mare teolog - in prima parte a ideilor sale despre natura religiei. Omul respectiv este din Romania sau e de talie mondiala?


Mulţumesc, Study, sper să revin ceva mai frecvent decât am făcut-o în ultimele luni (deşi nu se ştie niciodată).
  Forum: Criza AZS · Post Preview: #10696 · Replies: 718 · Views: 236,706

Catar
Posted on: Nov 30 2010, 12:12 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (polihronu @ Nov 29 2010, 06:25 PM) *
Ce ziceti de asta veste? - linkul a fost postat de catre NorthLite pe O2.


E un fapt divers interesant. Eu ma entuziasmez mai greu, pentru ca in studiile non-clinice (pe animale de laborator) cercetătorii au tendinţa să aplice un principiu pe care eu îl numesc "tot ce ni se năzare"; vreau să spun că bias-ul este mult mai pronunţat în acest gen de studii decât în cele umane. Există un număr impresionant de terapii experimentale care la animale au succese remarcabile, determină companiile să facă cheltuieli de dezvoltare de milioane de euro şi apoi se dovedesc un fiasco în momentul în care sunt evaluate la om. S-ar putea să fie ceva şi m-aş bucura să prind roadele acestui experiment aduse de "cercetarea translaţională". Dar m-am obişnuit să înghit lucrurile astea cu o doză mai mare de scepticism. De altfel, citind rezumatul studiului din Nature, nu mi s-a mai părut atât de fabulos. Există doar 2-3 parametri pe care i-au evaluat (cel puţin asta înţeleg din rezumat): unele date cito-histologice şi reducerea hiposmiei ("alleviation of hyposmia") şi recuperarea răspunsurilor olfactive.

  Forum: Marturii pentru comunitate dinspre stiinte · Post Preview: #10667 · Replies: 25 · Views: 37,746

Catar
Posted on: Nov 30 2010, 11:46 AM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (bnc @ Nov 29 2010, 03:36 PM) *
Singura concluzie pentru mine este aceea (pe care o intrevad mai de demult) ca aceasta constructie este prea subreda pentru a mai putea fi proptita. Incet incet se va surpa si se vor asfixia multe oite blajine printre ruine.


Nu stiu daca sa zic ca esti optimist sau pesimist. Martorii lui Iehova sunt intr-o pozitie mult mai subreda ideologic decat AZS (OK, nu am o metrica pentru asta si tind sa fiu biased), dar numeric cred ca sunt chiar mai multi. De altfel ca sa-l citez pe unul din marii ideologi oficiali ai bisericii, religia nu este rationala (el zice ca nici irationala ci suprarationala, ceea ce e un artificiu specific teologic). Si cum nu e rationala, evolutia fenomenului e imprevizibila.
  Forum: Criza AZS · Post Preview: #10666 · Replies: 718 · Views: 236,706

Catar
Posted on: Oct 9 2010, 01:55 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (polihronu @ Oct 8 2010, 04:13 PM) *
Asta imi aduce aminte de Mary Grace Gellekanao - o pianista adventista de origine filipineza (mai multe aici). Probabil am mai pomenit-o pe forum.


Ai dreptate. Nu o ştiam, dar am fost impresionat. Uimitor! Mulţumesc pentru legătura spre Youtube.
  Forum: Diverse · Post Preview: #10146 · Replies: 157 · Views: 144,550

Catar
Posted on: Oct 8 2010, 03:02 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


Blogul la care fac trimitere mai jos (Under the piano stool) este scris de un talentat profesor de pian, care nu mai are chiar 20 de ani. Nu mă aştept să fie prea mulţi pasionaţi de subiectul pian clasic, dar Teaching Tiffany merită citit de oricine, pentru că are - IMHO - o doză de sublim.
Teaching Tiffany
  Forum: Diverse · Post Preview: #10122 · Replies: 157 · Views: 144,550

Catar
Posted on: Oct 8 2010, 11:39 AM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


Mă gândeam iniţial să arunc această provocare în secţiunea cu întrebări păcătoase, dar mi s-a părut că spiritism şi spiritualitate sunt atât de asemănătoare lexical, încât mai bine o pun aici (moderatorii pot să o mute totuşi unde socotesc că îi e locul). Citind o biografie a lui Charles Goodyear, pe care poate am să o recomand călduros la Bibliografia neobligatorie, dacă îmi găsesc 5 minute (acoperă perioada de dinainte şi după 1844, fără să spună un cuvânt despre mişcarea millerită, ceea ce ne confirmă că mişcarea n-a fost atât de universală pe cât sugerează unii), am revăzut naşterea spiritismului, povestea cu surorile Fox şi ciocăniturile miraculoase. Religia spiritistă s-a răspândit atât de uluitor de repede încât merită să încercăm să răspundem la întrebarea "de ce?". Şi care e natura spiritismului: paranormal sau şarlatanie? Mister sau farsă ieftină? Partea ştiinţifică a creierului meu îmi spune că e doar o şarlatanie, o religie tot atât de autentică pe cât e scientologia, mai ales că la bătrâneţe surorile Fox au mărturisit farsa. Cred că F. Lăiu, pe undeva, totuşi, punea la îndoială dezminţirea acestora (nu că n-ar exista, ci că nu trebuie crezută). Mă intrigă însă mult mai mult BP Haşdeu şi castelul lui de la Câmpina. Haşdeu era în felul lui un om de ştiinţă, chiar dacă nu în domeniul ştiinţelor exacte, astfel încât îmi e greu să cred că era farseur. L-au înşelat oare cunoscuţii (să-i aline durerea) sau profitorii sau cum să ne explicăm manuscrisele lui spiritiste şi convingerea (evident derivată dintr-o adâncă durere, care poate anestezia raţiunea). Am vizitat mai de mult "castelul" spiritist al Iuliei de la Câmpina şi nu-mi aduc aminte ca ghidul să ne fi oferit vreo explicaţie.
Voi ce ştiţi şi ce credeţi despre spiritism?
  Forum: Spiritualitate · Post Preview: #10119 · Replies: 2 · Views: 3,812

Catar
Posted on: Oct 6 2010, 07:47 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (study_nature @ Oct 6 2010, 06:24 PM) *
Revenind, ideea pe scurt este ca daca s-ar pretinde ca orice studiu serios sa fie inregistrat, autorilor cerandu-li-se sa specifice multe detalii, printre care si ipoteza lor de lucru si predictorii urmariti, publicarea fiind la final obligatorie, indiferent daca rezultatele sunt conforme sau nu cu ipoteza, atunci realitatea ar putea fi mai bine surprinsa prin eforturile de cercetare viitoare.

Mie teama ca lipsa mea de experienta m-a facut sa omit aspecte importante sau sa staruiesc nejustificat asupra altora, dar astept reactiile voastre. smile.gif


Păi sistemul deja există pentru studiile clinice propriu-zise (intervenţionale), există un registru în Europa (EudraCT) şi altul în SUA. Baza de date din Europa nu este încă publică (deşi funcţională de vreo 10 ani), dar va deveni în curând (cel mult 5 ani). Cea din SUA este publică, poate fi accesată pe clinicaltrial.gov. Ceea ce accesează publicul nu sunt protocoalele complete, ci doar nişte rezumate. La nivel european a existat o iniţiativă (care s-ar putea finaliza) care propune ca şi studiile non-intervenţionale să fie mai atent controlate-monitorizate de autorităţile competente.

Poate mai discutăm despre diferenţele dintre cele două categorii: intervenţionale şi non-intervenţionale. Menţionez doar în treacăt că aproape niciodată autorităţile europene (ca şi FDA) nu autorizează un medicament pe baza unor analize post-hoc, oricât de mică ar fi valoarea p, tocmai datorită temerii de multiplicitate (în multe cazuri s-a constatat că la repetarea pe un eşantion mai mare, efectul unui medicament nu s-a confirmat, ceea ce face ca analizele post-hoc să fie considerate doar "exploratorii" şi să necesite confirmarea într-un studiu separat, confirmator sau "pivotal").
  Forum: Marturii pentru comunitate dinspre stiinte · Post Preview: #10112 · Replies: 25 · Views: 37,746

Catar
Posted on: Oct 6 2010, 03:23 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (kla @ Oct 6 2010, 02:32 PM) *
In domeniul biostatisticii prin "multiplicitate statistica" se intelege ceea ce in econometrie poarta numele de "multicoliniaritate"? In general efectul de multicoliniaritate apare in situatia in care modelele de regresie multipla contin un numar mare de variabile independente iar unele dintre acestea sunt corelate (puternic) intre ele. Totusi aceasta situatie se recunoaste usor prin faptul ca p value pentru variabilele in cauza iese destul de mare (mult mai mare de 0.05) asa ca o varianta ar fi intradevar utilizarea pragului de semnificatie 0.01 dar eu raman la parerea ca si 0.05 e acceptabil. Si oricum cam toate soft-urile de prelucrare statistica ofera si alte indicii relativ la prezenta multicoliniaritatii.


Nu este vorba de multi-colinearitate, ci de "multiplicitate". Ca să citez un statistician, dacă multiplicitatea apare din cauza includerii unor falşi predictori, multicolinearitatea poate apărea chiar cu predictorii corecţi (din cauza corelaţiei interne). Simpla testare a multor variabile pe acelaşi eşantion se asociază cu o probabilitate teoretică mult mai mare de apariţie a unor rezultate fals-pozitive (erori de tip I). Reducerea alfa pentru această protecţie este numită uneori "alpha spending" (presupune împărţirea lui alfa, nu neapărat în părţi egale, pentru fiecare operaţie suplimentară de comparaţie între variabile). O altă opţiune o poate reprezenta (în studiile prospective) testarea ierarhică: numai dacă prima variabilă testată la 0,05 s-a dovedit semnificativă, se pot efectuat şi alte teste. Explicaţia multiplicităţii este prezentată frecvent în analizele post-hoc în cadrul ANOVA (acestea sunt un caz particular: dacă testezi două câte două variabilele din ANOVA, ai şanse foarte mari să găseşti rezultate "semnificative" care nu sunt altceva decât erori de tip I. În acest caz, o sursă de multiplicitate poate proveni şi din selectarea modelului (dacă se compară mai multe modele, întrucât nu este descris cum au selectat modelul, există şanse mari să dai peste unul care se va potrivi mai bine, doar din întâmplare).
  Forum: Marturii pentru comunitate dinspre stiinte · Post Preview: #10105 · Replies: 25 · Views: 37,746

Catar
Posted on: Oct 6 2010, 01:04 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (study_nature @ Oct 5 2010, 09:51 PM) *
Propun spre disectie si rumegare acest articol proaspat aparut. smile.gif

Drept preview&teaser includ rezumatul lui:


Cum comentati?

PS: Am aflat de studiu de pe Medscape, portal pe care vi-l recomand. Desi s-ar putea sa fie nevoie sa va inregistrati (gratuit), va recomand sa cititi modul cum prezinta ei studiul de mai sus.


Am citit prima oară Mescape pe vremea când foloseam un browser numit Netscape? (Mai ţineţi minte?). Sunt şi acum abonat la câteva newsletter-uri ale lor, pe care nu apuc aproape niciodată să le citesc.

Acum, referitor la studiu: corelaţiile care sugerează un efect protector al alcoolului par credibile, întrucât converg cu cele din alte studii, deşi e vorba de populaţii uşor diferite, cu diverse variabile de confounding pentru care s-a făcut ajustarea. Ca toate studiile epidemiologice, în ciuda eforturilor de ajustare pentru un număr impresionant de variabile (în acest studiu pe un număr impresionant de subiecţi, ca să nu zic subiecte, variabilele pentru care s-a făcut ajustarea sunt de admirat, cel puţin ca număr) rămân încă numeroase incertitudini. Autorii au testat două modele, unul produce rezultate mai radicale, celălalt mai moderate. Privite doar în cadrul acestui studiu, rezultatele cantitative nu mi se par covârşitoare, exceptând categoria 5-15 g pe zi: toate riscurile relative care favorizează consumul de alcool, sunt estimări (estimate) punctuale (point estimates). Întotdeauna mult mai informative decât estimările punctuale sunt intervalele de încredere, care sunt mult mai apropiate de 1 şi adesea depăşesc 1 (ceea ce înseamnă că riscul poate fi chiar mai mare). În cazul intervalului 5-15, intervalul de încredere este încă sub 1 (pentru al doilea model, care ţine cont de patologiile concomitente), deşi foarte aproape. În plus, autorii nu au prezentat distribuţia punctelor pe un grafic, ci numai curba U idealizată, cu banda de încredere (nu am aprofundat încă analiza cox proportionala si nici regresia pătratică, dar mi s-ar fi părut normal să identific un parametru de evaluare a adecvabilităţii modelului). Nu s-a făcut o ajustare pentru multiplicitatea statistică, deşi numărul variabilelor este impresionat: o soluţie simplă ar fi să considerăm semnificative rezultatele la p=0,01 în loc de 0,05 sau să luăm un interval de încredere de 99%, caz în care probabil că toate intervalele vor conţine 1 (pentru riscurile relative).
În plus, confoundingul rezidual (restul factorilor pentru care nu au făcut ajustarea) poate încă fi implicat în explicarea rezultatelor (stresul, e.g. certurile din familie, medicaţia concomitentă foarte variabilă, stilul alimentar care e doar parţial reflectat în modul în care au definit variabilele explicative).
În plus, chiar felul în care sunt definite intervalele poate să fie relevant; care ar fi fost oare rezultatele dacă în loc de 5-15 am fi avut 5-10 si 10-15 analizate separat? (Altfel spus, o analiză de sensibilitate, luând în calcul redefinirea intervalelor). Altă întrebare: beneficiul de supravieţuire este efectul alcoolului, sau alcoolul doar se corelează cu o altă variabilă care explică acest lucru (de exemplu, cei care beau alcool au nu ştiu ce alelă care îi face mai dispuşi să bea, sau cei abstinenţi au o altă alelă care îi predispune simultan la abstinenţă şi boală - evident, cu variabilitatea statistică aferentă).
Este un domeniu pe care trebuie să-l aprofundez, dar intuitiv mi se pare că atunci când lucrăm simultan cu populaţii mari (80.000 de subiecţi), număr mare de variabile (cel puţin 12, cu mai multe niveluri de valori) şi număr mic de evenimente (sub 100, în general), probabilitatea de a da peste asociaţii "câştigătoare" este mult mai mare decât în situaţiile în care toate numerele sunt mari sau mici.

Fermecătoare epidemiologia, dar aproape nici un studiu nu e conclusiv în sine; în general sunt necesare cel puţin câteva ca să ne luminăm despre corelaţia dintre două variabile.

PS. În plus, studiul nu răspunde în nici un fel la întrebarea dacă merită să bem alcool între 5-15 g pe zi, pentru că nu a examinat raportul dintre riscuri şi beneficii, ci doar un beneficiu anume, făcând abstracţie de restul riscurilor. Ar fi fost interesat de evaluat în paralel şi morbiditatea şi mortalitatea generale, de exemplu. Poate că încă rezultatele ar fi favorabile alcoolului, dar habar nu am, nu putem decât să speculăm.
  Forum: Marturii pentru comunitate dinspre stiinte · Post Preview: #10103 · Replies: 25 · Views: 37,746

Catar
Posted on: Oct 2 2010, 12:27 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (Martin Luther @ Oct 1 2010, 09:19 PM) *
@ Catar:

Pai te rog frumos vino cu o explicatie de ce fel o fi. CUm se face ca au disparut (probabil) in mod instantaneu germenii bolii( boala Lupus este o boala a sistemului imunitar) din sangele bolnavei? Asta dupa ce medicina alopata nu a reusit nici pana azi sa gaseasca remediul definitiv bolii respective?

SI inca ceva: daca miracolele cu vindecari in urma rugaciunii(ungerii) nu pot fi utilizate ca argumente teologice, atunci ca ce napasta pot fi utilizate? E o imensa diferenta sa afirm " nu am toate raspunsurile" si " nu avem raspunsuri "deloc.


Cu placere, draga Martin. Remisiile de lungă durată sunt rare în lupus, dar nu imposibile. În cifre, într-un studiu serios, din 703 pacienţi, un număr de 12 (i.e. 1,7%) au avut remisii de cel puţin 5 ani (Urowitz MB, Feletar M, Bruce IN, Ibańez D, Gladman DD. Prolonged remission in
systemic lupus erythematosus. J Rheumatol. 2005 Aug;32(8):1467-72). Asta înseamnă că la 100 de pacienţi de lupus, există şansa ca 1-2 să aibă remisii mai mari de 5 ani. În plus, spre informarea ta, faptul că lupusul eritamtos diseminat e o boală a sistemului imunitar nu înseamnă că există nişte germeni: mai corect spus e o boală autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar al pacientului e dereglat. Încercăm uneori să-l reglăm prin diverse intervenţii terapeutice; aproape în orice boală, chiar şi în cancere, uneori, există răspunsuri la placebo.

La ce pot fi utilizate miracolele (cu sau fără vindecări)? La creşterea credinţei proprii. La a oferi speranţă. La a evita sinuciderea. În nici un caz la a tranşa o problemă ştiinţifică sau o dispută de idei.
  Forum: Intrebari "pacatoase" · Post Preview: #10091 · Replies: 520 · Views: 431,250

Catar
Posted on: Oct 1 2010, 12:04 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


Subscriu si eu la cele spuse de Poli. Ca unul care am citit multe rapoarte de caz (i.e. rapoarte despre 1-2 sau chiar câţiva pacienţi), pot să afirm că un singur caz nu demonstrează nimic. Valoarea acestor rapoarte (care justifică publicarea lor) este în general exploratorie: generează ipoteze care merită apoi verificate. Eu unul, încă mai cred în miracole (cum le definim e altă poveste), dar miracolele cu vindecări nu pot fi utilizate ca argumente teologice. Suferinţa umană şi absurdităţile istoriei de genul Holocaustului rămân probabil cele mai mari provocări ale teologiei. Desigur, am şi eu explicaţii ca la carte, dar când eşti sincer cu tine însuţi, trebuie să recunoşti că nu avem răspunsuri.
  Forum: Intrebari "pacatoase" · Post Preview: #10080 · Replies: 520 · Views: 431,250

Catar
Posted on: Sep 30 2010, 03:04 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (study_nature @ Sep 30 2010, 03:28 PM) *
Multumim pentru explicatiile amanuntite, Catar!

O clarificare - continutul argumentativ al frazei "Pe de altă parte, este posibil ca în studiul din Spania, persoanele vegetariene să fi fost expuse simultan unui alt factor de risc, corelat cu acesta..." ma indeamna sa cred ca voiai sa spui de fapt SUA.


Corect, il editez acum in acest sens.
  Forum: Marturii pentru comunitate dinspre stiinte · Post Preview: #10074 · Replies: 25 · Views: 37,746

Catar
Posted on: Sep 30 2010, 01:57 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


Am parcurs doar în diagonală studiile, dar sunt mai mulţi factori care teoretic, pot explica diferenţele. În primul rând e vorba de confounding, care la rândul lui poate proveni din diferenţa de populaţii (sau mai precis, eşantioanele de studiu, dar în conformitate cu o veche tradiţie în limbajul clinic, o să continui să spun (sub)populaţii)). Într-un studiu s-a investigat o (sub)populaţie din Spania, în al doilea o (sub)populaţie din SUA. În cazul studiului din Spania, este posibil să fi existat un alt factor care fie a anihilat efectul cauzal la mamele vegetariene, fie a crescut corespunzător efectul cauzal la cele nevegetariene, făcând să nu existe o diferenţă semnificativă statistic. Pe de altă parte, este posibil ca în studiul din SUA, persoanele vegetariene să fi fost expuse simultan unui alt factor de risc, corelat cu acesta (de exemplu, consumul anumitor alimente vegetariene, dintr-o anumită zonă, contaminate de o anumită substanţă - recunosc, e doar o ipoteză, dar ştiinţific e încă posibilă, chiar dacă probabilitatea pare relativ mică).

Pe lângă confounding, o altă explicaţie poate consta în multiplicitatea statistică. Cu cât introduci mai multe comparaţii (i.e. mai mulţi factori de risc, analizaţi, de exemplu), cu atât probabilitatea unei erori de tip I (fals pozitive) creşte. Se ştie că la un număr de 10 comparaţii, aproape întotdeauna una devine semnificativă statistic (deşi e un fel de câştig la loto, şi nu exprimă o diferenţă reală între populaţii).

În sfârşit, proiectarea celor două studii este diferită. Studiul spaniol este retrospectiv, astfel încât nu îmi este limpede (şi nu am găsit declarat) în ce măsură toate mamele au răspuns la întrebarea privind dieta. Aş putea citi studiul lor şi aşa: am analizat 560 de pacienţi evaluabili, şi mama nici unuia nu fusese vegetariană. Asta ar putea exprima pur şi simplu realitatea percepută de mine că în Spania vegetarienii sunt o minoritate insignifiantă; e ca şi cum - exemplu stupid, dar sper că ilustrativ - un spital din Maramureş ar raporta că n-a identificat nici un pacient afro-american cu nu ştiu ce afecţiune. Nu pentru că afro-americanii nu ar avea-o, ci pentru că sunt atât de puţin în Maramureş, încât n-a ajuns nici unul la spital.
  Forum: Marturii pentru comunitate dinspre stiinte · Post Preview: #10071 · Replies: 25 · Views: 37,746

Catar
Posted on: Sep 24 2010, 12:16 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


Am evitat să postez în secţiunea asta a forumului, pentru că gusturile mele muzicale sunt mai austere. Vreau să spun, pot asculta orice, dar cu pasiune ascult numai muzică "grea". Pentru mai puţinii iubitori ai acestui gen şi încă şi mai puţinii iubitori de operă, aş vrea să vă recomand călduros măcar o audiţie a operei Mefistofele a puţin-cunoscutului ca muzician, Arrigo Boito. Boito e mai cunoscut ca fost adversar al lui Verdi şi - după împăcare - ca libretist pentru operele verdiene pe teme sheakespeariene. Verdi n-a avut prea multe cuvinte elogioase despre Mefistofele (erau adversari la vremea premierei), premiera a fost un scandal şi Boito acuzat de toată lumea că e wagnerian. Am ascultat-o acum câteva zile pornind de la prejudecata că e piesa unui epigon wagnerian, doar de interes istoric. A reuşit să mă entuziasmeze suficient de mult încât să scriu asta aici. Aşadar, dacă sunteţi dintre cei care iubesc muzica "grea" şi nu se mărginesc la mainstream: Arrigo Boito, Mefistofele. Nu veţi regreta.
  Forum: Audio-Video · Post Preview: #10025 · Replies: 205 · Views: 227,034

Catar
Posted on: Sep 24 2010, 11:04 AM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (Fiul Risipitor @ Sep 24 2010, 08:47 AM) *
Acuma problema ar fi așa: ziua Z, în care voluntarii or să meargă pe teren, să facă treaba murdară de a aduna gunoaiele, o să pice mâine, 25 septembrie, adică sâmbătă. Să presupunem că un creștin de bună credință ar vrea să participe ca voluntar și să strângă gunoaie în sabat. Ar fi păcat sau nu? Ar călca sabatul? De ce da, de ce nu?


Că tot am citit săptămâna asta nişte pasaje din Romani (scrisoarea aia cam lunguţă din Noul Testament, considerată de unii un tratat teologic), mi se pare că răspunsul vine cam aşa: dacă eşti încredinţat că e păcat, este; dacă eşti încredinţat că nu este, nu este. Tot ce nu vine din încredinţare, zice Pavel, este păcat. Per a contrario, zic eu, ce vine din încredinţare, nu e păcat. Aş merge şi eu, dar aş risca să scandalizez prea mulţi oameni, altminteri de bună calitate.
  Forum: Intrebari "pacatoase" · Post Preview: #10023 · Replies: 169 · Views: 53,856

Catar
Posted on: Sep 22 2010, 12:16 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (study_nature @ Sep 21 2010, 01:35 PM) *
De mai mult timp ma tineam sa aduc in discutie modul in care apar in mass-media stirile si temele de stiinta, apoi eventual sa articulam impreuna o grila de interpretare si cantarire prin care sa filtram informatiile care ni se servesc drept adevaruri si facts.

Imi doresc ca la acest topic sa prezentam exemplele de profesionalism disponibile in contrast cu gafele penibile care apar ca ciupercile dupa ploaie.

Ofer pentru inceput cate un reprezentant din fiecare categorie: rubrica 'Bad Science' a lui Ben Goldacre din Guardian, pe care o urmaresc cu interes si o recomand cu incredintare, spre deosebire de relatari precum aceasta din Semnele Timpului, care ma fac sa ma simt stanjenit (pe scurt, motivele principale le veti descoperi comparand continutul si mesajul acelei stiri cu rezumatul articolului care face obiectul ei; nu strica deloc sa consultati si modul in care studiul respectiv este descris si erorile presei britanice sunt analizate pe site-ul NHS).


Dragă Study, bine ai revenit, ţi s-a cam simţit lipsa pe acest forum. Acum am să refulez aici nişte prejudecăţi pe care au reuşit să mi le formeze jurnaliştii mioritici. Din experienţă proprie şi din experienţa altor colegi şi cunoscuţi, după ce îi dai o declaraţie unui jurnalist, în care foloseşti termeni exacţi şi după caz, calificări şi nuanţări ale unei afirmaţii, dar într-un limbaj suficient de românesc, de obicei eşti întrebat cu candoare: N-aţi putea să ne spuneţi asta aşa, mai pe înţelesul nostru? Şi pentru că deja ai făcut efortul să simplifici, o mai faci o dată, ca pentru un copil de grădiniţă. Încercând încă să pui calificări şi nuanţări. Surpriza o ai abia când citeşti ce a ieşit sau te vezi la televizor. Din păcate, lucrurile nu stau aşa doar în domeniul medical, ci cam în toate domeniile. Informaţiile exacte sunt "traduse" de nişte personaje atotsuficiente la nivelul lor de înţelegere. Încă mai sper că nu toţi jurnaliştii sunt aşa.

PS. Am descoperit cu vreo doi ani în urmă "Bad Science" şi am revenit de câteva ori asupra lui. Regret doar că nu am timp să-l citesc sistematic.
  Forum: Marturii pentru comunitate dinspre stiinte · Post Preview: #10006 · Replies: 14 · Views: 15,642

Catar
Posted on: Sep 13 2010, 09:17 AM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (calator @ Sep 13 2010, 02:09 AM) *
Pentru primul citat ai cumva o referinta?


White Estate (http://www.whiteestate.org/issues/egw-tithe.htm#_ednref76) face trimitere la următoarea referinţă:
"Quoted by Arthur L. White in Ellen G. White: The Early Elmshaven Years, 1900-1905, pp. 395, 396".
  Forum: Criza AZS · Post Preview: #9963 · Replies: 488 · Views: 372,143

Catar
Posted on: Sep 9 2010, 03:26 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (study_nature @ Aug 30 2010, 01:42 PM) *
Pana acum nu existau markeri genetici sau moleculari pentru migrena (cu exceptia unor subtipuri rare monogenice). Dar ieri Nature genetics fost publicat online articolul Genome-wide association study of migraine implicates a common susceptibility variant on 8q22.1, in care este stabilit primul factor de risc genetic pentru migrena. Mai concret, a fost identificata o alela minora intitulata rs1835740 si localizata intre genele MTDH si PGCP, ambele asociate cu productia glutamatului (unul dintre cei mai importanti neurotransmitatori si suspectat de multa vreme ca jucand un rol important in patofiziologia migrenei).

A fost realizat intai un studiu caz-control de tip genome-wide asupra unui grup de 2.731 de cazuri de migrena provenind din 3 clinici europene si 10.747 de subiecti de control (sanatosi) alesi in asa fel incat sa coincida dpv populational cazurilor; rs1835740 a fost asociata cu migrena in urma unor rezultate semnificative statistic (valoarea P = 5.38 × 10 la puterea a 9-a, odds ratio = 1.23, 95% CI 1.150–1.324){despre valoarea P aici, iar despre odds ratio aici}. Studiul a fost replicat cu 3.202 de cazuri si 40.062 de subiecti control, rezultatul general per total in urma meta-analizei fiind P = 1.69 × 10 la puterea a 11-a, odds ratio = 1.18, 95% CI 1.127–1.244. Deci semnificativ statistic si promitator. Mai sunt si alte contributii pe care le aduce articolul de mai sus, asa ca va invit sa-l accesati, e disponibil integral.

M-ar interesa sa stiu ce slabiciuni ar putea avea acest studiu. Asa ca va astept sa va pronuntati.


Scrisesem şi am pierdut totul, acum rescriu dar mă grăbesc. Semnificaţia statistică este foarte mare (p foarte mic), dar semnificaţia clinică mi se pare foarte mică (intervalul de încredere pentru OR nu prea depăşeşte 1,3, iar estimatul punctual e chiar mai mic, spre 1,2). Nu am citit textul complet, doar rezumatul, dar inteleg rezultatele astfel: cu foarte mare certitudine persoanele care prezinta alela tind sa aiba de 1,2 (sau undeva intre 1,15 si 1,30) mai frecvent migrena decat persoanele care nu prezintă alela [am văzut pe site-ul britanic la care faci referire în al doilea mesaj un interval de 1,5-1,8, dar nu îmi dau seama cum l-au calculat]. Deci şi oamenii "normali" şi cei dotaţi cu alela pot avea migrenă, doar că frecvenţa e de 1,2 ori mai mare la cei cu alela decât fără. Un OR de 5 sau de 10 ar fi fost impresionant, dar chiar şi 2 era mai convingător. 1, 2 e foarte aproape de 1. Sigur, orice articol ştiinţific necesită un fel de marketing, iar autorii l-au trâmbiţat pentru că e finanţat cu bani europeni, cred că destul de mulţi, şi trebuia să-l prezinte ca pe un mare succes. Eu nu sunt foarte impresionat, în alte domenii există markeri mult mai buni. Recunosc insa ca nu am acces la full-text si e posibil sa fi inteles gresit design-ul, nu imi sunt clare datele brute.

Ca să dau un exemplu (pur teoretic) despre ce înseamnă un OR de 1,2. Dacă grupul A prezintă o incidenţă de 90 din 100, iar grupul B (de control) de 75 din 100, OR in acest caz ar fi de vreo 3. Daca grupul A prezinta o incidenta de 40 din 100 (40 versus 60) iar grupul B de 35 din 100 (35 versus 65), OR e undeva in jur de 1,25.

PS. Am editat putin, deoarece prima data calculasem din greseala RR in loc de OR.
  Forum: Marturii pentru comunitate dinspre stiinte · Post Preview: #9934 · Replies: 70 · Views: 153,337

Catar
Posted on: Sep 9 2010, 03:01 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (Ianis @ Sep 8 2010, 07:51 AM) *
Bnc, parerea mea e ca trebuie sa ne vindecam,indiferent cat de mult s-a infiltrat in modul de viata. Putem sa zicem si noi, parafrazand rugaciunea fariseului: Doamne, mersi ca nu m-a facut musulman smile.gif

Nu stiu unde sa postez despre chestiunea asta: am gasit niste informatii (din traditia rabinica) despre Estera care m-au intrigat.

Varsta Esterei cand s-a casatorit cu Xerxes: 40, 80 sau 75 de ani surprise.gif
Relatia Esterei cu Mardoheu: sotie
Casatoria Esterei cu Xerxes: un gest fortat, dat fiind ca ea era deja maritata ireful1.gif


Stim ca traditia rabinica e foarte valoroasa ca literatura si forma de arta, si chiar valoroasa pentru religia mozaica. Valoarea detaliilor la care faci referire nu poate sta insa in istoricitatea lor, despre care am mari dubii (e drept ca multi istorici seriosi au multe dubii despre cartea Esterei, dar asta e alta poveste). Poate parea surprinzator pentru cei nefamiliarizati cu literatura evreiasca, dar aproape toate naratiunile biblice sunt aici (talmud, povestiri midrashice) expandate pe larg in modalitati surprinzatoare, adesea usurand munca scriitorilor de scenarii de film (visul premonitor al lui Faraon despre Moise poate fi un bun inceput de film despre Moise, si am impresia ca a si fost utilizat). Sa mai spunem ca exista adesea multiple variante ale acestor povestiri colaterale care amplifica textul biblic. Pentru cine e obosit de o singura varianta, adesea austera (cea din Tanakh, canonul ebraic), aceste povestiri prezinta adesea o prospetime incantatoare (dar mitologicul sau neverosimilul e mult mai vădit în general decât în Tanakh).
  Forum: Intrebari "pacatoase" · Post Preview: #9931 · Replies: 119 · Views: 387,851

Catar
Posted on: Sep 9 2010, 02:35 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (study_nature @ Jul 13 2010, 10:45 AM) *
Ca sa mai inmoi multele aspecte negative ale BAZS de care eu si multi dintre voi suntem suntem nemultumiti, va aduc in atentie ca saptamana trecuta o echipa de la universitatea adventista din Jamaica a luat locul 1 la una dintre categoriile de la 2010 World Microsoft Imagine Cup, una dintre cele mai importante competitii pentru studenti din domeniul tehnologiei:


Mai multe detalii puteti citi pe site-ul ANN.


Am citit despre competitia asta in ultimul numar din Chip (RO), dar habar n-aveam despre performanta fratilor nostri intru credinta. Autorul articolului din Chip erau dezamagiti ca pentru prima oara dupa cativa ani competitivi Romania n-a luat nici un premiu.
  Forum: Criza AZS · Post Preview: #9929 · Replies: 117 · Views: 80,359

Catar
Posted on: Sep 9 2010, 02:31 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (spartan @ Sep 9 2010, 04:51 AM) *
Personal nu am citit cândva, undeva aceste pasaje. Aş fi curios cum sună ele în context şi dacă într-adevăr ideea pe care o înţelegem citind doar un mic pasaj se regăseşte în materialul înconjurător. Dacă cineva care stă mai bine cu engleza poate găsi mai multe detalii, este binevenit să le ofere. Dar până atunci înclin să cred în veridicitatea acestor citate. Şi nu mă mir deloooooooooooooooooc că nu am ascultat vreo predică din aceste citate. Doar un pastor care semna chiar aşa... "un pastor" a lăsat pe adventomania un comentariu cum că suntem noi înşine responsabili. Dacă oferim zecimea bisericii locale ea devine responsabilă, iar dacă banii ajung la conferinţă, cei de acolo preiau şi responsabilitatea de a-i administra.


"Some cases have been kept before me for years, and I have supplied their needs from the tithe, as God has instructed me to do. And if any person shall say to me, Sister White, will you appropriate my tithe where you know it is most needed, I shall say, Yes, I will; and I have done so. I commend those sisters who have placed their tithe where it is most needed to help to do a work that is being left undone; and if this matter is given publicity, it will create knowledge which would better be left as it is. I do not care to give publicity to this work which the Lord has appointed me to do, and others to do."

Se pare că acest pasaj a fost scris într-o perioadă în care relaţiile dintre conducerea bisericii şi profet nu erau la cele mai fericite momente. E greu de pus în acord citatul de mai sus (scris se pare in 1905) cu următorul din Mărturii, vol. 9 (scris se pare, in 1896): ""Let none feel at liberty to retain their tithe, to use according to their own judgment. They are not to use it for themselves in an emergency, nor to apply it as they see fit, even in what they may regard as the Lord's work." (Testimonies Vol. 9, p. 247)".

Cu ceva gimnastica mentala insa, omul poate armoniza aproape orice (culmea e că eu cred că adevărul e undeva la mijloc, adică EGW avea dreptate în ambele cazuri, numai că noi vrem să facem din ele canon. Ele ar trebui doar să ne orienteze ca documente istorice, nu ca oracole infailibile).
  Forum: Criza AZS · Post Preview: #9928 · Replies: 488 · Views: 372,143

Catar
Posted on: Jul 30 2010, 02:38 PM


Membru
**

Group: Members
Posts: 146
Joined: 29-January 10
Member No.: 43


QUOTE (thomass @ Jul 30 2010, 12:32 PM) *
Pdf-ul de mai sus, pe care l-am postat, e un raspuns al unui astfel de cercetator, care scrie, chiar acolo, ca probleme pe care Ehrman le subliniaza, si care l-au dus la pierderea credintei, pe el, pe Ben Witherington, l-au cladit in credinta lui. O atitudine contrara lui Ehrman, insa deocamdata nu cunosc alta. Iar in ce priveste VT si GP, N.T. Wright, alt guru, nu are deloc o credinta pierduta, ci o atitudine opusa lui BE. Deci cazuri exista, insa deocamdata cunosc doar doua, si mai caut. study_nature, daca ai ceva surse, autori, etc, impartaseste-le, te rog biggrin.gif



Indica-mi-le si mie, te rog...


Cred că a-l invoca pe Ben Witherington nu dovedeşte nimic, exceptând cazul în care vedem şi disecăm argumentele, de o parte şi de alta. Şi Clifford Goldstein s-a arătat dezarmant de convins de subiectul sanctuarului, dar pe mine nu m-a convins: doar mi-a creat impresia că are unele handicapuri intelectuale.
Este adevărat că N.T. Wright e un tip OK, dar nu cred că genul lui de credinţă e identic cu al tău. Şi eu cred în continuare, dar nu pot să nu sesizez că efortul pe care-l face credinţa mea e de 10 ori mai mare decât acum 15 ani, tocmai pentru că am îndrăznit să fiu onest cu mine însumi. Când am citit prima dată la un autor catolic (care a propos, şi el crede) că Luca nu e un istoric vrednic de încredere, m-am revoltat şi am studiat mult în ideea de a dovedi că Luca e vrednic de încredere. Pe măsură ce am tot adâncit studiile, a trebuit să recunosc că recensământul din vremea lui Quirinius, care l-ar fi împins pe Iosif spre Betleem, nu poate să fie istoric (mă rog, probabilitatea e aproape la fel de mare ca şi probabilitatea ca soarele să se învârtă în jurul pământului). Apoi, nu trebuie să studiezi prea mult manuscrisele ca să descoperi că "Iată, fecioara va rămâne însărcinată" a fost doar o traducere nefericită a Septuagintei, pe care creştinii se încăpăţânează să o susţină. Cred că este totuşi o exagerare grosolană să vorbim de "lipsta de onestitate istorică" a lui Erhmann; nu ştiu dacă creştinismul tradiţional care a susţinut că recensământul lui Quirinius a existat şi a fost în forma descrisă de Luca a demonstrat mai multă onestitate istorică decât BE. Din păcate, istoria nu este o matematică a ştiinţelor sociale; istoria este prin excelenţă subiectivă, chiar dacă toţi istoricii au pretins în general că vor să redea fapte, sine ira et studio. În realitate, scrierea istoriei presupune o selecţie; iar selecţia, în mod conştient sau inconştient, creează nuanţe, teze, ipoteze....
Urmăresc cu mult drag subiectul. Dar am mai spus-o şi mai demult, decât argumentul ex catedra (Witherington dicit...), aş prefera să discutăm pe fond (i.e., ce argumentează de fapt Witherington).
  Forum: Carti · Post Preview: #9031 · Replies: 21 · Views: 18,657

6 Pages V   1 2 3 > » 

New Posts  New Replies
No New Posts  No New Replies
Hot topic  Hot Topic (New)
No new  Hot Topic (No New)
Poll  Poll (New)
No new votes  Poll (No New)
Closed  Locked Topic
Moved  Moved Topic
 

Lo-Fi Version Time is now: 23rd November 2017 - 06:26 PM
Web by The Spaghetti Monster :D